Partea a treia a unei simfonii e un vartej de teme necuprinse. Sau partea a treia cuprinde totul in fragmente, urla, tace, sopteste, reia cadente, umple goluri, implineste sunete. Golurile sunt foarte importante in creatie, uneori mai importante ca afirmatia. Stiam o poveste despre un imparat din Asia care a cerut unui pictor sa-i faca cea mai frumoasa lucrare care se poate afla pe lumea aceasta. Pictorul s-a invoit. Au trecut ani si ani. Imparatul ca un indragostit tot dorea sa o vada, iar artistul trimitea sambelanul sa-i spuna ca opera inca se desavarseste. Intr-o buna zi imparatul porunceste sa i se taie capul acelui pictor nesupus. Cand porunca era pe cale sa fie indeplinita, pictorul a venit si a facut lucrarea pe loc, in fata imparatului. Care a privit-o si a amutit.